Alegerile din Italia: Primul test al hotararii Occidentului impotriva lui Putin

Fortele anti-Putin sunt asteptate sa se intareasca in Italia. Amenintarea domnului Putin de a folosi potential arme nucleare in Ucraina, impreuna cu apelul sau de a mobiliza rezervele, ingreuneaza chiar si politicienii pro-Moscova din Europa sa pledeze pentru concesii precum restabilirea comertului cu Rusia.

Cu toate acestea, frustrarea alegatorilor si diviziunile politice s-ar putea intensifica in lunile urmatoare, daca Italia si Europa nu vor controla preturile la energie.

Sanctiunile au aparut drept cea mai controversata problema din campania electorala a Italiei, atragand foc din partea politicienilor cu simpatii pro-Rusia si plangeri din partea unor intreprinderi si gospodarii impovarate de cresterea costurilor la energie.

Cu toate acestea, se asteapta ca italienii sa aleaga un Parlament semnificativ mai dur cu Rusia decat legislatura anterioara, potrivit sondajelor. Sondajele sugereaza ca urmatorul guvern, precum si opozitia, vor fi condusi de lideri pro-occidentali care au promis ca vor fi alaturi de Kiev.

„Suntem pe deplin angajati sa sprijinim Ucraina si sa condamnam Rusia”, a declarat Raffaele Fitto, un membru senior al partidului Fratii Italiei, care conduce o alianta de dreapta despre care sondajele sugereaza ca ar putea castiga aproximativ 60% din locurile in Parlament. „Sanctiunile trebuie sustinute”, a spus el, „fara daca sau dar”.

Politicienii italieni pro-Ucrainei vad o iarna grea in viitor, cand multe gospodarii si intreprinderi se vor confrunta cu facturi inaccesibile la gaz si electricitate, provocand rabdarea publicului si unitatea noului guvern.

Dl Fitto a spus ca Roma si UE trebuie sa atenueze consecintele economice ale razboiului prin limitarea pretului gazului si decupland gazul de pretul energiei electrice. „Ajutarea familiilor si a intreprinderilor este prioritatea principala”, a spus el.

Un alt personaj de frunte din dreapta italiana, Matteo Salvini, a pus insa sub semnul intrebarii masurile impotriva Moscovei. „Ma intreb daca sanctiunile ii dauneaza pe cei pe care am dori sa-i facem rau”, a declarat domnul Salvini, seful partidului Ligii, la o conferinta de afaceri.

„Asta nu inseamna ca ar trebui sa ne predam maine lui Putin, dar ma intreb ca european si intreb Europa daca aceasta este calea corecta”, a spus dl Salvini.

Problema a provocat tensiuni intre domnul Salvini si aliatul sau de dreapta, liderul Fratilor Italiei, Giorgia Meloni, care este favorita pentru a deveni urmatorul lider al Italiei.

Doamna Meloni a spus aceleiasi conferinte ca va mentine presiunea economica asupra Rusiei. „Daca maine tara noastra se rupe de aliatii sai si se intoarce spre cealalta parte, sanctiunile vor ramane oricum, dar ne vom fi pierdut credibilitatea”, a spus ea.

Aproximativ 43% dintre italieni sustin sanctiunile, in timp ce 37% se opun si 20% spun ca nu stiu, potrivit unui sondaj realizat luna aceasta de Quorum/YouTrend. Mai mult de jumatate dintre italieni au sustinut sanctiunile la inceputul acestui an, a declarat Lorenzo Pregliasco, seful institutului de votare.

Premierul italian Mario Draghi, adresandu-se Adunarii Generale a ONU, a condamnat planurile domnului Putin de a anexa mai mult teritoriu ucrainean si a spus ca sanctiunile slabesc masina de razboi a Rusiei.

Dl Draghi, care paraseste functia bine-considerat de majoritatea italienilor, a trimis arme la Kiev si a devenit unul dintre principalii sustinatori ai UE pentru sanctiuni stricte. Curand au izbucnit diviziunile in coalitia sa parlamentara larga. Unii lideri de partid au criticat livrarile de arme si au spus ca Italia ar trebui sa actioneze ca un broker diplomatic cu Moscova, nu ca un sponsor al apararii Ucrainei.

Un critic a fost Silvio Berlusconi, fostul prim-ministru miliardar si lider al partidului Forza Italia, care l-a descris pe domnul Putin drept un prieten personal. Berlusconi a numit sanctiunile „un instrument dureros care dauneaza si economiilor noastre”, desi a spus ca Italia trebuie sa ramana de partea partenerilor sai europeni.

Giuseppe Conte, un alt fost prim-ministru si sef al Miscarii 5 Stele de stanga, a incercat sa revigoreze vigoarea anti-establishment a partidului, inclusiv criticand livrarile italiene de arme catre Ucraina.

Cel mai imprevizibil membru al coalitiei al domnului Draghi a fost domnul Salvini, un brand anti-imigratie. El si-a exprimat adesea admiratia pentru domnul Putin inainte de razboi. In mai, cu ajutorul ambasadei Rusiei, domnul Salvini si-a rezervat un zbor catre Moscova pentru a discuta despre pacea in Ucraina. El a anulat calatoria dupa o reactie in Roma, inclusiv in cadrul partidului sau.

Domnii Salvini, Conte si Berlusconi si-au retras sprijinul pentru administratia domnului Draghi in iulie, declansand alegeri anticipate. Desi ciocnirile asupra politicilor interne au jucat un rol, aliatii lui Draghi au remarcat ca acesta a fost rasturnat de trei lideri cu o istorie de relatii calde cu Moscova.

Dl Draghi a criticat unele mass-media italiene pentru ca acorda timp de antena generos oficialilor rusi precum ministrul de externe Serghei Lavrov. Talk-show-urile politice prezinta adesea intelectuali italieni care se opun sprijinului occidental pentru Ucraina.

Filosoful Diego Fusaro, un invitat frecvent la talk-show, se numara printre cei care sustin ca este timpul ca Europa sa se distanteze de politica externa a SUA. „Italia si Europa ar trebui sa-si apere neutralitatea in conflictele care nu privesc Europa”, a spus el intr-un interviu.

„Pariul lui Putin”

Pe masura ce preturile la energie cresc, opinia conform careia sanctiunile impotriva Rusiei ii ranesc pe europeni mai mult decat pe domnul Putin castiga teren printre proprietarii si muncitorii de mici afaceri din Italia.

Restauratorul Gualserio Zamperini se gandeste sa-si inchida Gran Caffe San Marco din Florenta din cauza facturilor la energie pe care nu si le poate permite. Cafeneaua-restaurant a supravietuit la doua razboaie mondiale si blocaje pandemice, a spus el, dar razboiul economic cu Rusia este prea mult. Facturile lui la gaz si electricitate au ajuns la 27.000 de euro in august fata de 4.200 de euro in urma cu un an. El afiseaza facturile la intrarea in restaurant. Un semn insotitor se traduce prin „facturile ucid”.

Domnul Zamperini da vina pe SUA, precum si pe sanctiunile si esecul politicienilor italieni. „Am facut ceea ce au vrut Statele Unite sa facem, iar acum ne aflam in aceasta situatie”, a spus el. El planuieste sa boicoteze alegerile de duminica, in semn de protest impotriva tuturor partidelor politice.

Institutia de guvernare de la Roma a definit de zeci de ani interesul national ca fiind aproape de SUA si de Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord. In acea perioada, totusi, multi oameni din Italia si Germania au inceput sa vada Rusia mai putin ca o amenintare pentru securitate si mai mult ca un furnizor de energie si o piata de export. Pana in acest an, dreapta nationalista a Italiei l-a salutat pe domnul Putin drept un campion al valorilor traditionale.

La ambele capete ale spectrului ideologic, multi italieni au dorinta de a fi echidistanti de Washington si Moscova. Un sondaj al Consiliului European pentru Relatii Externe din mai a constatat ca majoritatea italienilor dau vina pe Rusia pentru razboiul din Ucraina, dar mai multi dintre ei, in comparatie cu alte natiuni europene importante, sustin un compromis pentru a pune capat luptei, chiar daca Rusia ocupa parti din Ucraina a luat-o cu forta.

„Nu vad de ce Europa ar trebui sa plateasca costul sanctiunilor facute de americani”, a spus Lucia Lucchesi, care lucreaza la un magazin de remedii pe baza de plante din Roma. Ea vrea ca Italia sa nu mai trimita arme in Ucraina si intentioneaza sa voteze duminica pentru unul dintre partidele de stanga anti-establishment.

„Sanctiunile sunt inutile. Ei doar ii ajuta pe cei care furnizeaza energie”, a spus Alessandro Lombardo, care detine un magazin de rame intr-un cartier rezidential din Roma. „Oamenii se straduiesc sa-si plateasca facturile si nu vin la magazinul meu pentru a incadra lucrurile.”

Este de inteles ca alegatorilor italieni nu le plac razboiul sau crizele economice, a spus Nathalie Tocci, sefa Institutului pentru Afaceri Internationale din Roma, un grup de cercetare nonpartizan. Cu toate acestea, se indoieste ca preturile ridicate ale energiei vor pierde sprijinul din partea Ucrainei.

„Acesta este pariul lui Putin, pe asta se bazeaza”, a spus doamna Tocci. „Nu va functiona.”

Castigatoarea asteptata de duminica, doamna Meloni, ar fi prima femeie lider din Italia. Ea este puternic pro-Ucraina si a cautat sa extinda atractivitatea grupului ei de extrema dreapta repozitionandu-l ca un partid conservator principal. Aceasta include sprijinul pentru pozitia domnului Draghi impotriva lui Putin.

Pozitiile partidului – pro-Ucraina, anti-imigratie si pragmatice in materie de economie – par sa functioneze pentru ea. Sondajele arata ca partidul doamnei Meloni este confortabil inaintea aliatilor ei de centru-dreapta, domnul Salvini si domnul Berlusconi.

Oficialii din partidul lui Salvini spun ca Liga nu doreste sa abroge sanctiunile, ci doar sa acorde mai mult ajutor italienilor care sufera consecintele.

„Italia nu isi poate permite sa paraseasca coalitia internationala”, a spus Giancarlo Giorgetti, liderul adjunct al Ligii. Dl Giorgetti, ministrul italian al dezvoltarii economice in actualul guvern Draghi, a declarat ca UE trebuie sa ia masuri mai mari pentru a calma pietele energetice si pentru a ajuta gospodariile si companiile. „In caz contrar, sprijinul public pentru sanctiuni va scadea rapid”, a spus el.

Baza de productie din Italia si Germania este in pericol, a spus dl Giorgetti, iar UE trebuie sa isi organizeze puterea de foc financiara pentru a amortiza economiile, asa cum a facut-o in timpul pandemiei de Covid-19.

Multi din afacerile italiene sunt de acord. „Sustinem sanctiunile”, a declarat Carlo Bonomi, seful asociatiei de afaceri italiene Confindustria. „Noi, ca membri ai comunitatii internationale, am ales sa luam o pozitie si este corect sa ne mentinem.”

El a spus ca UE ar trebui sa plafoneze preturile gazelor, iar Italia ar trebui sa o faca singura daca tarile UE nu pot fi de acord. „Suntem foarte dezamagiti de raspunsul european”, a spus domnul Bonomi. „Se pare ca Uniunea Europeana nu are o politica energetica. Fiecare stat membru merge pe drumul sau.”

In ultimele zile, dl Draghi a dat caldura la opozitia lui Salvini la sanctiuni.

Italia este „o tara puternica, o tara loiala Aliantei Atlantice, loiala Europei”, a spus dl Draghi.

„Exista tipul care, in schimb, ii iubeste nebuneste pe rusi, vrea sa elimine sanctiunile si vorbeste in secret cu rusii in fiecare zi”, a spus el reporterilor. „Majoritatea italienilor nu o fac si nici nu vor sa o faca.”

Dl Salvini, ca raspuns, a spus ca sanctiunile vor ramane, dar a pus la indoiala daca functioneaza. S-a distantat de trecutul sau pro-Putin. „Judecata tuturor asupra lui Putin s-a schimbat inainte si dupa razboi”, a spus el.