Trebuie sa existe un model. La asta m-am gandit in timp ce aruncam o privire in urma la zece dintre relatiile mele esuate, care se intindeau de la liceu pana la post-facultate.
Am intrat intr-un program de recuperare a consumului de droguri si alcool. Voiam sa ma vindec si sa expun comportamente care pareau sa se repete de-a lungul anilor din relatiile mele si din afara lor.
Pe atunci, eram ceea ce ai numi un monogam in serie.
Am trecut de la o relatie esuata la alta relatie esuata, cu foarte putin timp intre ele.
Am investit mult timp si energie in fiecare relatie, am impartasit hobby-uri, am oferit cadouri ganditoare si rareori m-am implicat in vreun conflict sau dezacord.
Dar relatiile nu au functionat niciodata. Toate, cu exceptia uneia sau doua, din acele zece relatii implicau ca eu sa fiu ultimul in picioare. Barbatii m-au inselat, au devenit distanti sau au mers mai departe.
Am devenit foarte amar pentru ca nu puteam sa inteleg de ce m-ar parasi cineva cand eram tot ce voiau ei sa fiu.
Si apoi am avut o revelatie.
Fiind „tot ce au vrut ei sa fiu”, nu eram eu insumi.
Ma convingeam ca imi placeau aceleasi lucruri pe care le placeau fiecarui iubit. Dadeam cadouri pe care credeam ca le doresc, cand unora nici nu le placeau deloc cadourile. Evitam conflicte precum ciuma, ceea ce insemna ca propriile mele pareri au fost puse in spate.
Nu am ajuns la aceasta realizare singur. Mi-a trebuit recuperarea dupa o dependenta de alcool si heroina pentru a atrage atentia asupra faptului ca ceea ce incercam de fapt sa fac in toate aceste relatii era sa recreez dragostea pe care mi-o doream cu disperare in copilarie.
Eram dispus sa-mi sacrific propria fiinta in cautarea asta.
Tiparul meu a fost ca nu am fost niciodata eu cu adevarat in niciuna dintre relatiile mele.
Comportamentul meu a fost manipulator. Nu am putut sa vad asta la inceput, dar fiind ceea ce credeam ca altcineva vrea sa fiu, nu i-am permis acelei persoane sa cunoasca adevaratul eu.
Realizarea pe care am avut-o prin toate acestea a fost ca nu aveam idee cine sunt ca persoana. Care au fost placerile si antipatiile mele? Care au fost valorile mele? Opiniile mele?
Relatiile sunt despre doua persoane care se completeaza reciproc si lucreaza impreuna pentru a crea un parteneriat de succes. Conflictul este normal, sanatos si poate fi chiar catalizatorul pentru imbunatatirea relatiei tale.
Mi-a luat ani de zile sa invat ce am facut si ce nu mi-a placut intr-un partener – si inca perfectionez acest proces pe masura ce merg.
Tiparul meu de a-i face pe placul oamenilor a fost greu de spart, dar invat sa-mi folosesc vocea in casnicia mea si este un sentiment care da putere.
Prin terapie si programe de recuperare, am invatat ca trebuie sa fiu responsabil pentru fericirea mea.
Este nedrept si daunator sa punem aceasta responsabilitate pe o alta fiinta umana.
Pentru a-mi rupe tiparul de relatie, trebuie sa definesc care sunt dorintele si nevoile mele si sa fiu deschis sa le impartasesc partenerului meu.
Necesita sa fiu vulnerabil si sa cer ceea ce am nevoie, chiar daca s-ar putea sa nu primesc. Este nevoie de putere.
L-am cunoscut pe sotul meu in 2010, dar nu am inceput sa ne intalnim pana in 2011. Eram prieteni inainte sa se transforme in ceva mai mult si asta mi-a permis sa ma simt putin mai confortabil cu mine.
Recuperarea mea ma ajutase sa ma ocup mai bine de tiparele mele anterioare, dar au existat inca momente in care eram implicit de acord cu opiniile lui, deoarece imi era frica sa zgacnesc barca.
As fi de acord cu lucrurile pe care instinctul meu mi le-a spus altfel, dar a fost o imbunatatire atat de mare fata de relatiile anterioare incat nu m-am gandit prea mult la asta.
De-a lungul timpului, mi-am dat seama ca unele dintre vechile mele modele apar din nou – dar de data aceasta le-am rupt rapid din boboc de indata ce le-am recunoscut.
Am inceput incet sa vorbesc cand nu eram de acord sau cand sentimentele mele erau ranite. Am inceput sa-mi onorez sentimentele in loc sa ma conving ca erau gresite.
Ne-am casatorit la aniversarea a doi ani si a fost o experienta iluminatoare a ceea ce este nevoie cu adevarat pentru a mentine o relatie sanatoasa cu o alta fiinta umana.
Casatoria noastra nu este cu siguranta perfecta, dar amandoi lucram pentru a ramane fideli cu noi insine.
Nu este intotdeauna usor – imi este inca greu sa ma sustin atunci cand nu simt ca sunt tratat asa cum ar trebui – dar intotdeauna merita. A fi capabil sa crestem independent, de asemenea, permite relatiei noastre sa creasca.
Este un sentiment mult mai plin de satisfactii sa intelegem ca ne putem maturiza fara a ne suprapune si ca prezenta lui este un plus fata de a mea, nu o parte integrata.
A fi fidel cu tine insuti este una dintre cele mai bune forme de ingrijire de sine pe care le poti afisa. A fi autentic inseamna a te respecta pe tine insuti si cu cat te respecti mai mult, cu atat ceri mai mult de la ceilalti.
Nu este usor si este nevoie de putere si curaj, dar este ceva care mi-ar fi economisit mult timp si durere.
